32 de ani de la TRAGEDIA de la Cernobil! Povestea celui mai mare dezastru nuclear din istorie: cinci milioane de oameni afectați de contaminarea radioactivă!

32 de ani de la TRAGEDIA de la Cernobil! Povestea celui mai mare dezastru nuclear din istorie: cinci milioane de oameni afectați de contaminarea radioactivă!

Like This Video 0 1204
26 April 2018

In data de 26 aprilie 1986, la ora 1:23 de minute, o eroare fatala s-a strecurat la reactorul numarul 4 al centralei nucleare de langa Cernobil. Acesta fusese oprit cu o zi in urma pentru a se efectua mai multe teste legate de siguranta sistemului de racire, care functiona cu ajutorul apei.

Aceleasi teste fusesera efectuate cu ceva vreme inainte pentru alte reactoare si cu toate acestea in cazul reactorului 4 ceva nu a mers conform planului. O explozie a avut loc in timpul derularii testelor, iar situatia a scapat de sub control. A urmat o serie de mai multe explozii, iar reactorul supraincalzit a inceput sa se scufunde incet in sol. Statisticile arată că peste 60 000 de oameni au murit ca urmare a radiaţiilor, iar mai mult de 5 milioane au avut şi mai au de suferit.

Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl, situată într-o zonă împădurită, cu o densitate scăzută a populaţiei, la circa 130 km nord de Kiev şi aproximativ 20 km sud de frontiera cu Belarus, era compusă din patru reactoare nucleare de tip RBMK-1000, capabile de a produce 4 GW de putere electrică. Reactoarele 1 şi 2 au fost construite între anii 1970 şi 1977, în timp ce reactoarele 3 şi 4 au fost finalizate în 1983.

La 25 aprilie, înainte de a opri unitatea pentru un control de rutină, echipajul reactorului de la Cernobîl 4 a început pregătirile pentru un test ce avea scopul de a determina cât timp turbinele ar continua alimentarea cu energie în cazul unei pierderi a aportului de energie electrică. Acest test mai fusese efectuat în anul precedent, însă turbinele nu au asigurat puterea necesară. Ulterior, au fost făcute îmbunătăţiri, fapt ce a determinat efectuarea unor noi teste.

Pentru efectuarea testului, era necesară reducerea capacităţii reactorului la 30%, însă autorităţile sovietice din domeniul energetic nu au aprobat acest lucru. Prin urmare, reactorul a rămas setat la 50% din capacitatea sa, pentru o perioadă de alte 9 ore, timp în care computerele şi sistemele de siguranţă au fost închise. Pe 26 aprilie, echipa de la Cernobîl a primit aprobarea pentru a relua procedurile de reducere a capacităţii reactorului.

În acel moment este posibil ca operatorul să fi comis prima greşeală:în loc să menţină nivelul la 50%, a uitat să reseteze un aparat, fapt ce a determinat o scădere vertiginioasa a nivelului de producere a energiei, ajungând până la 1%. Acest nivel era mult prea scăzut pentru derularea testului.

O altă greşeală care a condus la dezastru a fost aceea că, pentru a ridica nivelul de producţie a energiei la 7%, au fost îndepărtate simultan un număr prea mare de tije de control, care au fost apoi reintroduse în reactor tot simultan, procedură care a determinat o creştere atât de dramatică a nivelului energetic, încât reactorul a fost distrus. O eroare similară, dar cu consecinţe mult mai puţin grave, se produsese deja într-un reactor de acelaşi tip în Lituania, în anul 1983, însă aceste date nu au fost transmise şi personalului operaţional de la Cernobîl.

Explozia s-a produs în jurul orei 01:30, distrugând capsula de beton din jurul reactorului. Aerul a pătruns în interior interacţionând cu grafitul fierbinte şi radioactiv, în urma reacţiei obţinându-se CO gazos inflamabil care a provocat un incendiu în reactor. În total 8 tone de substanţe radioactive au fost aruncate din reactor şi împrăştiate în jurul zonei sau luate de vânt

În primele zece ore de la producerea accidentului, a fost pompată apă în miezul reactorului pentru a stinge incendiul şi a opri eliberarea de materiale radioactive în atmosferă. Circa 200-300 de tone de apă au fost pompate pe oră în jumătatea intactă a reactorului în cadrul acestei disperate acţiuni. Încercarea nu a fost încununată de succes, existând riscul ca apa să inunde reactoarele 1 şi 2.

Următoarea încercare de stingere a flăcărilor a constat în aruncarea a circa 2 400 tone de plumb şi 1 800 tone de nisip, operaţiune demarată între 27 aprilie şi 5 mai cu ajutorul a peste 30 de elicoptere militare. Nici aceasta operatiune n-a fost eficace, din contra, a agravat situatia, caci caldura s-a intetit sub acele materiale, temperatura din reactor şi cantitatea de radatii crescând în mod dramatic. Ulterior, miezul a fost răcit cu azot, iar pe 6 mai s-a reuşit ca focul şi emisiile radioactive să fie ţinute sub control.

SURSA: historia.ro

Similar Videos

Răspunsul Poliției la întrebarea ‘Pot să beau 3 beri fără să pățesc nimic?’

0 658 1

După scandalul în care a fost implicat fostul tenismen Ilie Năstase, care s-a urcat băut la volan și a fost reținut de polițiști, Ministerul Afacerilor Interne a publicat un răspuns la întrebarea unui șofer care a vrut să știe dacă

VIDEO O mai stii pe Xena, PRINTESA RAZBOINICA? Uite cum arata actrita acum la 15 ani de la terminarea filmarilor

0 1501 9

Rolul principal a fost interpretat de catre Lucy Lawless, o actrita din Noua Zeelanda, a carui debut in cinematografie l-a avut la 10 ani intr-un film musical. In anul 1995 a primit propunerea de a juca rolul unei printese razboinice

Obiceiuri şi superstiţii de Sfinții Constantin și Elena. Ce nu ai voie să faci în această zi

0 508 0

La 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena , ca protectori ai credinţei creştine, slăviţi de creştinătate “întocmai cu Apostolii”. Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena este strâns legată de taina

No Comments

No Comments Yet!

No Comments Yet!

But You can be first one to write one

Write a Comment

Your data will be safe!

Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person.
Required fields are marked*